Anual se evaporă o cantitate de 519 000 km3 de apă, din care 448 000 km3 din mări şi oceane iar 71 000 km3 de la suprafaţa uscatului. În medie, pe un an de zile în zonele temperate şi polare se evaporă un strat de apă între 700 mm iar la latitudini mici un strat de apă de aproximativ 1000 mm.

Într-un an, la suprafaţa uscatului se evaporă un strat de 410 mm de apă, iar la suprafaţa oceanului 1010 mm de apă (în emisfera nordică) si aproape 2000 mm de apă (în emisfera sudică).

[citeste mai mult]

Norii sunt un amestec coloidal de picături de apă, amestec de picături şi cristale de gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica după mai multe criterii :

a) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma de grămezi).

b) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali (însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar repede).

c) După altitudinea la care se formează: nori inferiori (50÷2500 m) ; nori mijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare verticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează de la 6000 la 8000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă. Nu dau precipitaţii.

Cirrus (Ci) – nori cu formă de fibre (filamente). Prevestesc apariţia frontului atmosferic cald şi apar cam cu 1000 km înaintea frontului. Nu reduc strălucirea Soarelui sau a Lunii.



Cirrostratus (Cs) – nori sub formă stratificată, sub formă de pături, de benzi. Nu dau precipitaţii. Prevestesc apariţia frontului atmosferic cald. Suprapuşi peste Soare sau Lună dau fenomenul numit halou (un curcubeu circular).



Cirrocumulus (Cc) – nori cu aspect de grămezi mici de culoare albă. Apar odată cu norii Cirrus dar dispar rapid si nu dau precipitaţii.



Grupa norilor mijlocii: se formează de la 2500 la 6000 de metri altitudine. Au o culoare cenuşie deschisă. Sunt formaţi din amestec de picături de apă şi cristale de gheaţă. Altostratus (As): sunt sub formă de pături sau de pânze suprapuse de culoare gri; suprapuşi peste Soare sau Lună, aştrii se văd ca o pată luminoasă; dau precipitaţii cu caracter general (ploi obişnuite); sunt nori frontali (în cadrul fronturilor atmosferice).



Altocumulus (Ac): sunt nori de culoare gri sub formă de grămezi; se înroşesc la apusul şi la răsăritul Soarelui; nu dau precipitaţii; prevestesc vremea bună sau în curs de îmbunătăţire; caracteristici zonei litorale sunt norii “altocumulus migdalatus” de un cenuşiu închis, ce dau precipitaţii cu stropi mari.



Grupa norilor inferiori: se formează de la 50 la 2000 de metri altitudine. Nimbostratus (Ns): sunt nori de ploaie, de culoare închisă, formaţi numai din picături de apă; au formă de voaluri suprapuse; dau precipitaţii cu caracter general şi sunt nori frontali.



Stratocumulus (Sc): sunt nori sub formă de grămezi stratificate; nu dau precipitaţii, sunt nori de vreme bună; apar mai ales seara şi dimineaţa.



Stratus (St): sunt norii cu cel mai jos plafon; au o culoare cenuşie deschisă; dau precipitaţii sub formă de burniţă.



Norii cu dezvoltare verticală: se formează de la 50 la 8000 de metri altitudine. Au baza de culoare închisă iar vârful de culoare albă. Cumulus (Cu): sunt nori de vreme bună cu contururile bine precizate; sunt de culoare albă.



Cumulonimbus (Cb): sunt nori de furtună, cu extindere mare pe verticală: au baza cam la 50÷100 m şi vârful la 8000 de metri; baza lor este întunecată (neagră), mijlocul cenuşiu iar sus sunt albi; generează averse de ploaie care, mai ales vara, sunt însoţite de descărcări electrice; sunt însoţiţi şi de vânt puternic şi în rafale.



[citeste mai mult]

Aerul din orase contine impuritati ale diverselor substante lichide, solide si gazoase, care din cauza slabei ventilatii persista mult timp. Impuritatile au un dublu rol in mentinerea caldurii; pe de o parte reflecta si absorb o parte din radiatia solara si, pe de alta, au un rol de ecran, nelasand caldura sa fie degajata. Aerul cald, ridicandu-se si ajungand la nivelul acoperisurilor si al cosurilor fabricilor, primeste o cantitate suplimentara de caldura, incarcandu-se si cu impuritatile amintite.

[citeste mai mult]

Sursa imaginii:povestilagurasobei.blogspot.com/2009/03/sufla...

In Romania, datorita pe de o parte asezarii geografice, iar pe de alta parte din cauza particularitatilor orografice regionale, intalnim o gama deosebit de variata a vanturilor locale.

[citeste mai mult]

Cele mai mari cantitati de precipitatii s-au inregistrat pe versantul de sud-vest al Muntilor Himalaia, in arhipelagul Hawaii si pe versantul vestic al muntelui Camerun, din Africa tropicala.

La Cherrapunji, in Republica Bangladesh, pe platoul Kasia, la 1 313 m altitudine, cad anual aproape 12 000 l/m2. (Cherrapunji, dealtfel, este considerat polul ploilor de pe glob, fiindca, din august 1860 pana in iulie 1861 in aceasta localitatea s-au inregistrat 26 461 l/m2 ). Tot aici a fost cea mai mare cantitate de precipitatii cazute in 24 de ore, in luna iunie 1974 – 974 l/m2.

[citeste mai mult]

Haloul este un fenomen optic care are aparenta unui inel de lumina in jurul lunii sau a soarelui. Sunt nenumarate tipuri de halou si sunt datorate fenomenului de refractie al luminii, la trecerea printre cristale de gheata. Deci, aparitia unui halou indica prezenta unor nori cirus. Forma particulara si orientarea cristalelor de gheata este responsabila pentru tipul haloului observat.

[citeste mai mult]

La amiaza, cand soarele este sus pe cer, radiatia solara are intensitatea maxima – toate lungimile de unda ale luminii sunt capabile sa atinga ochiul cu aceeasi intensitate, iar soarele apare alb.

[citeste mai mult]

Moleculele din compozitia aerului sunt mai mici decat cele din compozitia norilor – diametrul lor este mic chiar si prin comparatie cu lungimea de unda a luminii. Fiecare molecula din aer, de oxigen si azot, imprastie lungimile de unda scurta ale luminii mai bine decat lungimile de unda lungi. Cand lumina solara intra in atmosfera, lungimile de unda scurta (violet, albastru sau verde) sunt mai puternic imprastiate decat lungimile de unda lunga (galben, portocaliu si mai ales rosu). De fapt lumina violeta este de 16 ori mai puternic imprastiata decat lumina rosie.

[citeste mai mult]

Fulgerele sunt foarte periculoase si chiar daca ca nu esti sub un nor de furtuna, nu inseamna ca esti in totala siguranta. Fulgerele pot calatori departe de o furtuna si pot lovi solul la multi kilometri distanta de nor. Chiar daca un fulger nu te loveste direct, te poate ucide. Daca acesta loveste foarte aproape, poate interfera letal cu ritmul inimii.

[citeste mai mult]

Cuvantul uragan provine din dialectul Taino din America Centrala. Traducerea literara a cuvantului "hurucan" este "stapanul raului" ("god of evil"). Cuvantul "typhoon" provine din cuvantul chinez "taifung" care inseamna "vant puternic" ("big wind").

[citeste mai mult]