Urmariti-ne si pe:        
Vremea acum
Detalii Banat si Crisana
Detalii Bucuresti
Detalii Crisana si Maramures
Detalii Dobrogea
Detalii Moldova
Detalii Oltenia
Detalii sudul Moldovei
Detalii Transilvania
Radar
Satelit
Prognoze
Directia si viteza vantului
Nebulozitate
Presiunea atmosferica
Probabilitate fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aerului
Vantul pe litoral
Alte harti
Disconfort termic in sezonul rece
Dureri reumatice
Indicele de racire
Vremea in Europa
Meteograme
Banat
Crisana
Dobrogea
Maramures
Moldova
Muntenia
Oltenia
Transilvania
Articole
Atmosfera si meteorologie
Curcubeul
Fenomene meteo
Meteorologia in arte
Meteorologie populara
Nivometeorologia
Omul si vremea
Sfaturi de sezon
Stiati ca ?
Valul de caldura
Contact
Informatii de contact
Vremea pentru economie
Agricultura
Constructii
Media
Sectorul energetic
Telecomunicatii
Green
Filmul Home
Indicele radiatiei ultraviolete
Radiatia ultravioleta
Vremea pe site-ul tau
DigiStation
Traditii si obiceiuri de primavara
font mai mic font mai mare
Martisorul


sfinx777.wordpress.com/2009/03/01/primavara-roua/

Originiea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca ea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului, albul insemnand pace, iar rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII lea. Cercetari arheologice efectuate in Romania, la Schela Caldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu in “Condica limbii romane”. Acesta a trait intre 1768 si 1848, a fost boier, carturar si om de stat roman, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare a lui Dinicu Golescu si al Marioarei, sotia sa.
Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in Moldova si in Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci.


www.bcucluj.ro/.../arhiva/nr16/diverse1.html

Una dintre legendele Babei Dochia spune ca aceasta a avut un fiu, pe numele sau Dragobete care s-a casatorit impotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se intoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar chiar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea lanii ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, Domnul Isus Cristos i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat lana si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa. Dupa aceasta intamplare, Dochia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pana a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra. Se spune ca rocile ce se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau sunt o marturie vie a acestui mit romanesc.

Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar.
De la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.

BABELE

Zilele babei cuprind un ciclu de 9 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile, la munte. Se spune ca asa cum va fi ziua aleasa, din Babe (frumoasa, urata, intunecata, insorita), asa va fi firea si sufletul persoanei in acel an.
Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor, reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, in ziua de 9 Martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros.
Dupa incetarea Zilelor Babei, numite in Transilvania si Vantoase, incep Mosii numiti si Sfinti sau Samti. Babele sunt considerate rele iar Mosii sunt buni.

Taranii erau foarte atenti cum va fi vremea în primele trei zile din luna martie, deoarece 1 martie era baba plugului, 2 martie era baba de sapă, iar 3 martie era baba de cules. Daca in aceste zile era ploaie, toata munca agricola se facea pe umezeala, iar daca era soare, se facea pe uscatura.

MACINICII


www.gds.ro/.../2008-03-08/Mucenici+oltenesti

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii. In aceasta zi, se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile calde. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
In ziua mucenicilor, in credinta populara, se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac, in cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. In Moldova, acestia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca. In Dobrogea se pastreaza aceeasi forma antropomorfica, dar mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici. In Muntenia, pe langa bradosii obisnuiti, se face o Uitata pentru morti, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii il joaca in jurul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati.
Daca pana la 8 martie, a fost saptamana femeii, pe 9 martie se zice ca este ziua barbatului existand obiceiul de a bea 40 de pahare (200 ml) de vin in cinstea celor 40 de Sfinti Mucenici.

Conform traditiei populare cum va fi vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile. Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprile).



Trimite prin Yahoo Messenger YM Trimite prin e-mail E-mail   Google Yahoo! Digg Facebook Stumble Upon MySpace Delicious Technorati Ask

Alte produse
Dureri reumatice
Vantul
Nebulozitate
Presiunea atm.
Fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aer.
Radar
Satelit
User login
Vremea este totusi prietenoasa!
Dictionar de meteorologie
Android Software Developer
Reclama
KidsPlaza.ro - Copiii se imbraca de aici!
Evenimente rutiere
A A1 KM 304+0 ST.In jurul orei 20:30, un autoturism a lovit un rost de dilatatie de la pod. In urma accidentului nu au fost inregistrate victime.
Circulatia se desfasoara restrictionat, doar pe banda 2, banda 1 si banda de urgenta raman inchise.
La fata locului se afla echipaje ale Politiei Rutiere si de la CIC Pianu.
Se estimeaza reluarea circulatiei in conditii normale  in cursul zilei de 30.03.2017.
Joi 30 martie 2017 ora 12:42
[toate evenimentele]

Sursa informatiilor: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania