Urmariti-ne si pe:        
Vremea acum
Detalii Banat si Crisana
Detalii Bucuresti
Detalii Crisana si Maramures
Detalii Dobrogea
Detalii Moldova
Detalii Oltenia
Detalii sudul Moldovei
Detalii Transilvania
Radar
Satelit
Prognoze
Directia si viteza vantului
Nebulozitate
Presiunea atmosferica
Probabilitate fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aerului
Vantul pe litoral
Alte harti
Disconfort termic in sezonul rece
Dureri reumatice
Indicele de racire
Vremea in Europa
Meteograme
Banat
Crisana
Dobrogea
Maramures
Moldova
Muntenia
Oltenia
Transilvania
Articole
Atmosfera si meteorologie
Curcubeul
Fenomene meteo
Meteorologia in arte
Meteorologie populara
Nivometeorologia
Omul si vremea
Sfaturi de sezon
Stiati ca ?
Valul de caldura
Contact
Informatii de contact
Vremea pentru economie
Agricultura
Constructii
Media
Sectorul energetic
Telecomunicatii
Green
Filmul Home
Indicele radiatiei ultraviolete
Radiatia ultravioleta
Vremea pe site-ul tau
DigiStation
Lunile anului in traditia populara
font mai mic font mai mare

Sursa imaginii: stiri.turismalba.ro/?m=200807&paged=2

 



Lunile anului sunt reprezentate in traditia populara romaneasca fie sub forma celor doisprezece fii ai Anului, fie ca ramurile unui copac batran. Fiecare dintre ele a primit in lumea satului romanesc o cu totul alta denumire decat cele sub care sunt cunoscute si mai ales o semnificatie aparte. In traditia populara fiecare luna sugereaza prin numele ei o activitate din viata oamenilor sau o anume traditie. In cele mai multe cazuri, numele se identifica cu observatii asupra starii vremii.

Cel mai mare dintre fii, Ianuarie sau Gerar, era cunoscut in trecut si sub denumirea de Genarie, Ghenarie sau Calindariu ca o amintire a anticelor Kalendae Ianuarii, sarbatorile ce inaugurau noul an. Este luna in care se aprecia evolutia vremii in prima jumatate a anului: daca in ianuarie vremea nu era friguroasa, atunci urma sa fie astfel in lunile de primavara, iar vara avea sa fie calduroasa; daca nu era ger in ianuarie, ar fi fost in martie si in aprilie; ianuarie uscat si geros se considera a prevesti un februarie bogat în zapada.

Februarie, Faurar sau luna lupilor era considerata a fi o luna cu geruri si viscole. In traditia populara se spune ca in primele doua saptamani din februarie ingheata tot, iar in urmatoarele doua se dezgheata. Denumirea populara Faurar indica inceputul pregatirilor pentru muncile agricole si nu numai (faurar = fierar).

In luna martie (Mart) incepe primavara, vremea se incalzeste treptat. Este o luna capricioasa, legendele spunand ca Mart a luat cate o zi de la fiecare luna pentru a-si depasi toti fratii. In prima parte a lunii sunt zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei) si exista o multime de povesti despre aceste zile, ilustrand  lupta dintre iarna si primavara, dintre intuneric si lumina. Martie mai este denumit si Germanar (Incoltitorul), natura incepand sa prinda viata si culoare.

Intr-una dintre povesti, cea despre lunile-frati, se spune ca Mart l-a poftit in ospetie pe fratele sau mai mic, Prier (aprilie). Acesta, sfatuit de Florar (mai), si-a luat cu sine atat caruta, cat si sania si luntrea, stiindu-l pe Mart pus pe sotii. Astfel, Prier a putut calatori, în ciuda vremii schimbatoare. Manios ca i s-au zadarnicit planurile, Mart a jurat sa se razbune trimitand bruma care sa vestejeasca podoabele cu care atat de mult se faleste Florar.

Luna aprilie se numeste in traditia populara Prier, deoarece se considera ca aceasta perioada din an era foarte prielnica. Totusi, in unele zile vremea putea provoca pagube, iar, cand temperaturile erau scazute si cu vant uscat, luna aprilie era denumita in popor Traista'n Bat.

Luna Mai (Florar sau Frunzar) este considerata luna florilor, a plantelor. Mai este cunoscuta si sub denumirea de Pratar (din latina pratum=pajiste). Iunie este considerata luna cireselor, motiv pentru care in popor a primit numele de Ciresar sau Ciresel

Iulie, luna lui Cuptor, este in traditia populara perechea lui Faurar. Asta pentru ca in popor se considera ca, pe cat de frig e in Faurar, pe atat de cald va fi in luna lui Cuptor. August, luna cunoscuta drept Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri) sau Secerar (luna secerisului) este una din lunile care abunda in legume, fructe si recolte de tot soiul.

Septembrie, Rapciune, este prima dintre lunile toamnei, fiind caracterizata printr-o vreme schimbatoare. Aceasta mai este cunoscuta  ca luna vinului - Vinitel sau Viniceriu. Traditiile populare incearca sa stabileasca din nou o legatura intre aspectul vremii din aceasta luna si cel al urmatoarelor luni. Astfel, daca Rapciune este cald, atunci luna urmatoare - octombrie (Brumarel) va fi rece si umeda. Daca tuna in septembrie se asteapta multa zapada in Faurar si un an roditor; daca in septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi lunga si frumoasa, iar daca randunelele migreaza repede, atunci se asteapta o iarna timpurie.

Lunile octombrie (Brumarel) si noiembrie (Brumar) nu aduc evenimente si traditii deosebite, ele fiind considerate mai mult ca prevestitoare ale iernii. In aceste luni se formeaza bruma, chiciura, iar vantul se intensifica, semn ca iarna ce vine va fi blanda. Daca in aceste luni va ploua marunt, se considera ca iarna va fi grea.

Decembrie - Ningau, Neios, Andrea (pronuntat si Indrea sau Undrea) este una din cele mai bogate luni ale anului in sarbatori religioase. Ultima denumire este de fapt transformarea populara a numelui Sfantului Apostol Andrei, care este sarbatorit in ultima zi a lui noiembrie, interpretarea fiind ca aceasta luna este geroasa, incat inteapa (baga ace, undrele). Si aceasta luna poate oferi cateva informatii despre anul urmator: daca decembrie este geros, se considera ca anul ce urmeaza va fi unul roditor, iar faptul ca in aceasta luna va ninge este un semn ca in iunie vremea va fi ploioasa.

Desi in zilele noastre prognoza meteorologica se realizeaza cu ajutorul unor sofisticate modele fizico-matematice, folosind cea mai avansata tehnica de calcul, invataturile despre vreme cuprinse in traditia populara nu trebuie ignorate, deoarece se bazeaza pe o indelungata si atenta observare a naturii inconjuratoare.



Bibliografie: Narcisa Alexandra Stiuca, Sarbatoarea noastra cea de toate zilele (vol. II) - sarbatori in cinstea primaverii, Editura Cartea de buzunar, 2005.



Trimite prin Yahoo Messenger YM Trimite prin e-mail E-mail   Google Yahoo! Digg Facebook Stumble Upon MySpace Delicious Technorati Ask

Alte produse
Dureri reumatice
Vantul
Nebulozitate
Presiunea atm.
Fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aer.
Radar
Satelit
User login
INFORMARE - FARA COD
Emisa la 17.08.2017 13:00
In vigoare de vineri 18.08 ora 09
pana sambata 19.08 ora 21
Caniculă și disconfort termic
Vremea este totusi prietenoasa!
Dictionar de meteorologie
Android Software Developer
Reclama
KidsPlaza.ro - Copiii se imbraca de aici!
Evenimente rutiere
DN 6 KM 550+100 ST.In jurul orei 13.30 intre localitatile Recas si Ghiroda un camion s-a rasturnat pe partea carosabila. Circulatia se desfasoara pe 1/2 din partea carosabila. La fata locului s-au deplasat politia, pompierii si angajatii de la drumri. Se4 estimeaza indepartarea urmarilor evenimentului in jurul orei 16.00.
Vineri 18 august 2017 ora 14:50
[toate evenimentele]

Sursa informatiilor: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania