Sursa imaginii: dianasneighborhood.wordpress.com/.../

 

Precipitatiile iau nastere atunci cand picaturile ce formeaza norii ating diametrul de 0,1mm, capabile fiind astfel sa scape de sub influenta curentilor ascendenti. Cresterea dimensiunii particulelor se face fie prin transformarea picaturilor existente in nuclee de condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale picaturilor de apa.

Clasificare:
1.    In functie de marimea picaturilor si viteza (intensitatea) de cadere:
- precipitatii cu caracter general (ploi si ninsori obisnuite, cu caderi uniforme si continue);
- averse (de ploaie, zapada, lapovita) – cu picaturi mari si cu variatii de intensitate si de viteza;
- burnite – numai precipitatii lichide cu picaturi foarte mici.

2.    Dupa compozitie:
- lichide – ploaia, aversa de ploaie si burnita;
- solide – ninsoarea, aversa de zapada, lapovita, aversa de lapovita, acele de gheata, grindina (se formeaza in norii cumulonimbus).

3.    Dupa geneza:
- ploi convective – sub forma de averse (se formeaza la Ecuator in fiecare zi si la latitudini medii numai vara);
- ploi frontale – cele care insotesc fronturile atmosferice (sunt caracteristice depresiunilor extratropicale);
- ploi musonice – caracteristice musonului de vara (cad timp de 6 luni si in cantitati foarte mari);
- ploi ciclonice – cele care insotesc ciclonii tropicali.
   
Precipitatii orizontale:
- roua – se formeaza in noptile de vara cand peste suprafata racita a Pamantului se deplaseaza o masa umeda de aer. Conditia ca sa se formeze roua este sa fie cald si sa nu bata deloc vantul;
- bruma – se realizeaza in aceleasi conditii ca si roua. Temperatura aerului si a suprafetei trebuie sa fie negativa, spre deosebire de roua;
- chiciura (promoroaca) – reprezinta rezultatul inghetarii picaturilor de apa ce formeaza ceata.

CEATA
Ceata este tot o precipitatie orizontala – un complex de picaturi fine de apa, rezultat al condensarii vaporilor in apropierea suprafetei terestre. Prezenta cetii reduce vizibilitatea sub 1 km.
Conditiile de formare a cetii sunt: saturatia aerului cu vapori de apa si scaderea temperaturii pana la atingerea punctului de roua. Saturatia se poate produce prin evaporare sau prin racirea aerului. O influenta deosebita o are si vantul cu viteze de pana la 2 – 3 m/s, care determina cresterea vitezei de evaporare.
Dimensiunea picaturilor de apa este de la cativa microni la 60 microni. La temperaturi pozitive, diametrul este intre 10 – 30 microni, iar la temperaturi negative sub 10 microni.

In functie de vizibilitatea orizontala se stabilesc patru tipuri de ceata:
- ceata slaba – cu vizibilitate cuprinsa intre 500 si 1000 de metri;
- ceata moderata – cu vizibilitate cuprinsa intre 200 si 500 de metri;
- ceata densa – cu vizibilitate cuprinsa intre 50 si 200 de metri;
- ceata foarte densa – cu vizibilitate mai mica de 50 de metri.

La ceata slaba, intr-un cm3 de aer sunt 10 picaturi de apa, pe cand la ceata foarte densa sunt pana la 50 de picaturi de apa.

Din punct de vedere al genezei exista urmatoarele tipuri de ceata:
- ceata de radiatie – apare datorita racirii nocturne a suprafetei terestre si a aerului adiacent; se formeaza in conditii de calm si cer senin; se produce noaptea si dispare odata cu rasaritul Soarelui; nu este persistenta si este caracteristica regimului anticiclonic.
- ceata de evaporare – ia nastere atunci cand o masa de aer rece se deplaseaza peste o suprafata de apa cu temperatura mai ridicata; este caracteristica marilor arctice; la latitudini medii, toamna si noaptea se formeaza deasupra lacurilor si raurilor;
- ceata de advectie – ia nastere la deplasarea unei mase de aer umed peste suprafete mai reci sau mai calde; se formeaza mai ales de-a lungul litoralelor; este ceata cea mai persistenta cu extindere mare pe verticala (pana la 600m). Poate sa apara la orice ora din zi sau din noapte; ocupa suprafete mari si dispare greu.
- ceata de panta (ascendenta) – ia nastere atunci cand aerul umed se deplaseaza de-a lungul unei pante si se raceste; caracteristica acestui tip de ceata este ca se mentine si la vanturi foarte puternice;
- ceturile frontale – insotesc fronturile atmosferice, apar pe neasteptate, se deplaseaza repede, dar nu sunt persistente; pot fi prefrontale, de-a lungul liniei frontale sau postfrontale;
- pacla industriala (smog) – se formeaza din vapori rezultati din procesele industriale, ce se condenseaza pe pulberile iesite odata cu ei din furnale.

Frecventa ceturilor este mare la latitudini mari (in Oceanul Inghetat ajunge la 100 zile/an) si prezinta doua maxime, primavara si toamna. Ceata lipseste in zonele tropicale (exceptand zonele de litoral).