In cursul noptii, cand nebulozitatea este redusa, incepe racirea intensa a suprafetei terestre prin radiatie. Radiatia si schimbul de caldura molecular si turbulent racesc si aerul din imediata apropiere a suprafetei terestre si a obiectelor care se afla pe ea. Dupa atingerea starii de saturatie, daca scaderea temperaturii continua, incepe condensarea vaporilor de apa (apar picaturile de apa pe vegetatia de la sol sau pe obiectele aflate in apropierea solului). La inceput apar picaturi fine, apoi prin contopire picaturile cresc pana la marimea celor care pot fi observate cu ochiul liber.

Acest fenomen este caracteristic anotimpului cald. Roua cade cel mai des în verile ploioase. Datorită căldurii, din sol se evaporă multă apă şi în atmosferă se află o cantitate de vapori cu mult mai mare decât în verile secetoase sau în alte anotimpuri.

 

Bruma

Buma apare in anotimpurile de tranzitie (toamna si primavara), in cursul noptilor in care nebulozitatea este redusa, umiditatea este mare si nu adie vantul, iar racirea suprafetei terestre (prin radiate) si a obiectelor aflate la sol determina scaderea temperaturii sub 0º C. Dupa atingerea starii de saturatie are loc transformarea vaporilor de apa in cristale fine de gheata depuse pe vegetatie si pe obiectele aflate in apropierea solului. Bruma este daunatoare plantelor. Oamenii iau masuri de protejare a culturilor, facand focuri mocnite în gradini sau în livezi. Fumul cald impiedica formarea brumei.

 

 

Chiciura este o depunere solida asemanatoare cu zapada. Apare de obicei pe ramurile copacilor, pe firele conductorilor electrici si telegrafici etc. Chiciura apare in conditii de calm atmosferic, in interiorul maselor de aer umed si foarte rece.

Chiciura se formeaza prin transformarea vaporilor de apa in cristale de gheata (chiciura cristalina), sau in conditiile in care este ceata, in urma inghetarii picaturilor foarte fine de apa supraracita (chiciura granulara). In masele de aer umed si foarte rece plutesc ace fine de gheata care se depun pe obiecte. Cand umiditatea aerului in raport cu aceste ace de gheata (particule “germeni”) este foarte mare, procesul de transformare a vaporilor de apa in cristale de gheata in jurul acestor particule este foarte intens si astfel apare chiciura.

Spre deosebire de bruma, chiciura se formeaza in orice moment al zilei, independent de gradul de acoperire al cerului cu nori.

De multe ori, in zilele in care se formeaza chiciura, vremea este inchisa ca aspect, datorita persistentei unei mase compacte de nori josi (nori stratus).

 

 

Poleiul este caracteristic doar anotimpului rece si consta in depunerea pe sol a unui strat fin de gheata. Pentru formarea poleiului trebuiesc indeplinite conditiile: solul sa fie foarte rece, iar precipitatiile care ating solul sa fie lichide. Picaturile de ploaie sau burnita, in cadere, ajunse la suprafata solului, ingheata imediat ce vin in contact cu acesta, dar si cu obiectele aflate la nivelul acestuia.

Depunerea picaturilor de apa pe avioanele aflate in zbor poarta denumirea de givraj. Fenomenul este periculos pentru ca aceasta crusta de gheata depusa modifica portanta avioanelor.